ETALÁJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de trunchi de con, a cuvei unui furnal. – Din fr. étalage. Vezi definitia »

ANTURÁJ s.n. Oamenii, mediul care înconjură pe cineva, tovărășia, compania, societatea în care trăiește cineva. [Pl. -je, -juri. / < fr. entourage]. Vezi definitia »

VERBIÁJ s.n. (Franțuzism) Abundență de cuvinte inutile; vorbărie, flecăreală, sporovăială. [Pron. -bi-aj. / < fr. verbiage]. Vezi definitia »

REPORTÁJ s.n. Articol de ziar care conține povestirea unui fapt, a unui eveniment, descrierea unui loc etc. pe baza unor informații culese direct de la fața locului. [< fr. reportage]. Vezi definitia »

CENTRÁJ s.n. Centrare. [< fr. centrage]. Vezi definitia »