FABIANÍSM s.n. Doctrina fabienilor. [Pron. -bi-a-. / cf. fr. fabianisme, it. fabianismo, germ. Fabianismus]. Vezi definitia »

TRADIȚIONALÍSM s.n. Orientare social-politică și culturală îndreptată spre considerarea nediferențiată, necritică a valorilor tradiției; atașament (exagerat) față de tradiție. ♦ (În mișcarea culturală și literară) Tendință excesivă spre folclor și istorie, spre primitivism și respingerea ideii de civilizație. [Pron. -ți-o-. / < fr. traditionalisme]. Vezi definitia »

GEODETERMINÍSM s. n. formă a determinismului mecanicist-metafizic care exagerează influența mediului natural asupra societății. (< geo- + determinism) Vezi definitia »

DECORATIVÍSM s. n. Tendință picturală spre elemente pur decorative; exces de ornamentare. – Din fr. décorativisme. Vezi definitia »

ETERÍSM s. n. stare patologică provocată de absorbția de eter. (< fr. éthérisme) Vezi definitia »