MESMERÍSM s.n. Teoria magnetismului animal, fundată de Mesmer. ♦ Metodă terapeutică bazată pe această teorie. [< fr. mesmérisme, cf. Mesmer, medic german]. Vezi definitia »

CARAGIALÍSM s. n. fenomenul Caragiale, ale cărui comedii, unice prin timbrul originalității inimitabile, ca și proza de umor și satiră, valorifică spiritul, ironia amicală sau mușcătoare până la sarcasm, satirizând moravuri politice și de familie. (< /I.L./ Caragiale + -ism) Vezi definitia »

HIDROTROPÍSM, hidrotropisme, s. n. Mișcare de orientare a rădăcinilor plantelor superioare și a miceliilor de ciuperci spre locurile mai umede ale solului. – Din fr. hydrotropisme. Vezi definitia »

TRIALÍSM s. n. 1. sistem compus din trei elemente. 2. uniune a trei state autonome sub cârmuirea unui suveran. (< fr. trialisme) Vezi definitia »

EUNUCHÍSM s.n. Stare a eunucului. [Pron. e-u-. / cf. fr. eunuchisme]. Vezi definitia »