PÁTOS s. n. 1. intensitate deosebită a sentimentelor, prin care se realizează o puternică forță dramatică. ◊ înflăcărare, avânt, entuziasm. 2. emfază, stil emfatic. (< fr., gr. pathos) Vezi definitia »

CĂLDURÓS, -OÁSĂ, călduroși, -oase, adj. 1. Care păstrează căldura. 2. Fig. Însuflețit, plin de căldură (5). – Căldură + suf. -os. Vezi definitia »

Aiurea fara folos,a da gres, nu se mai poate Vezi definitia »

OSÓS, OSOÁSĂ, osoși, osoase, adj. 1. Privitor la oase, de oase; asemănător cu oasele. ◊ Sistem osos = totalitatea oaselor din organismul vertebratelor; schelet. 2. Cu oase mari, ieșite în relief; ciolănos; p. ext. uscățiv, slab. – Os + suf. -os. Vezi definitia »

calamandrós (-oáse), s. n. – Revoltă, dezordine, harababură, vacarm. – Var. chilimandros. Origine expresivă, ca în șandramaua, hond(o)ra-bond(o)ra, etc. Derivarea din țig. kelimangere „dansatori” (Graur, BL, III, 186) nu pare posibilă. După Scriban, este var. de la hărmălaie. Vezi definitia »