hantiriu, hantirii s. m. (intl.) persoană credulă; victimă potențială a hoților. Vezi definitia »

EURÓPIU s. n. Element chimic din familia pământurilor rare. [Pr.: e-u-] – Din fr. europium. Vezi definitia »

NESÁȚIU s. n. v. nesaț. Vezi definitia »

sbanghíu (zbanghíe), adj. – (Arg.) Sașiu. – Var. zbanghiu, spanchiu. Țig. bango „sucit” (Graur 195; Juilland 179), bangi, cf. bunghi. Der. de la sbeg (Loewe 71) este improbabilă, ca și legătura directă cu lituan. spangius „sașiu” (Cihac, II, 355). – Der. spanchie, s. f. (sperietoare). Vezi definitia »

PARODÓNȚIU s. n. ansamblu de țesuturi în care sunt fixați dinții în osul maxilar; parodont. (< germ. Parodontium) Vezi definitia »