OSEÍNĂ s.f. (Biol.) Proteină care se găsește în oase, în piele și în cartilaje. [Pron. -se-i-. / < fr. osséine]. Vezi definitia »

ACRIDÍNĂ s.f. (Chim.) Substanță organică de sinteză, folosită ca bază în industria coloranților antiseptici. [< fr. acridine]. Vezi definitia »

LIZEUZĂ [-ZÖ-] s. f. un fel de bolero purtat de femei peste cămașa de noapte. (< fr. liseuse) Vezi definitia »

ECLÚZĂ s. f. 1. construcție hidrotehnică amplasată pe o cale navigabilă, care permite trecerea navelor de la un nivel al apei la altul; stăvilar. 2. cameră metalică etanșă, presurizată, la partea superioară a unui cheson, destinată intrării și ieșirii personalului sau materialelor; campană (2). ◊ cameră care permite ieșirea echipajului dintr-un submarin, sub apă, fără inundarea acestuia. 3. compartiment special, cu etanșeizare comandată, al unei nave spațiale, destinat ieșirii cosmonauților în spațiul cosmic. (< fr. écluse) Vezi definitia »

ȘEPCÚȚĂ, șepcuțe, s. f. Diminutiv al lui șapcă; șapcă mică. – Șapcă + suf. -uță. Vezi definitia »