PROCLÍTIC, -Ă, proclitici, -ce, adj. (Gram.; despre cuvinte) Care nu are accent propriu și este așezat înaintea altui cuvânt cu care face corp fonetic comun. – Din fr. proclitique. Vezi definitia »

IDIOCROMÁTIC, -Ă, idiocromatici, -ce, adj. (Geol.; despre minerale) Cu idiocromatism. [Pr.: -di-o-] – Din fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch. Vezi definitia »

BIRLÍC, (1) birlici, s. m., (2) birlicuri, s. n. 1. S. m. As (1). 2. S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. – Din tc. birlik. Vezi definitia »

ANAPÉSTIC, -Ă adj. Care folosește anapestul. [< fr. anapestique, cf. lat. anapesticus]. Vezi definitia »

APOCALÍPTIC, -Ă Care evocă sfârșitul lumii, catastrofe teribile; groaznic, înfiorător. [< fr. apocalyptique, cf. gr. apokalypsis – revelație, (spec.) viziune biblică asupra sfârșitului lumii]. Vezi definitia »