Definita cuvantului fute
FÚTE, fut, vb. III. Tranz. (Vulg.) A realiza actul sexual un bărbat cu o femeie. ◊ (În forma futu- + pron. pers. neacc. în dativ, cu variantele eufemistice ắtu-, tu-) Formulă de imprecație (fútu-ți mama ta, fútu-i mama lui, etc.). (din lat. futuĕre; cf. fr. foutre, sp. joder, it. fottere, cat. fotre)
Sursa: DMLR
Sursa: DMLR
Cuvinte ce rimeaza cu fute
BANALITÁTE s.f. 1. Lipsă de originalitate. 2. Lucru obișnuit, comun. 3. (La pl.) Nume dat în evul mediu, în Europa apuseană, dreptului exclusiv al seniorului de a ține moară, cuptor, teasc și animale de reproducție, pentru folosirea cărora țăranii plăteau o taxă. [Cf. fr. banalité]. Vezi definitia »
TERMALITÁTE s.f. Însușire a unor ape minerale de a izvorî calde. [Cf. fr. thermalité]. Vezi definitia »
(A)este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia. raspunde la intrebarile:care?, ce fel de?,al(a,ai,ale)cui?, cati?, cate? adresate cuvantului cu rol de element regent. Vezi definitia »
PERVERSITÁTE, perversități, s. f. 1. Înclinare spre rău, plăcere (patologică) de a face rău; deviere de la normal a instinctelor, a judecății; tendință (patologică) de a comite acte imorale; corupție, depravare, imoralitate; spec. anomalie sexuală. ♦ Fățărnicie, perfidie, falsitate. 2. Faptă, comportare de om pervers. – Din fr. perversité. Vezi definitia »
POLITONALITÁTE s. f. (muz.) suprapunere a două sau a mai multor tonalități; politonalism. (< fr. polytonalité, germ. Polytonalität) Vezi definitia »