PROGRÉSIE s. f. 1. (mat.) șir finit de numere care derivă, după o anumită regulă, unul din celălalt. ♦ ~ aritmetică = progresie în care fiecare termen este rezultatul adunării termenului precedent cu o numită rație; ~ geometrică = progresie în care fiecare termen este rezultatul înmulțirii termenului precedent cu un număr constant, numit rație. 2. (muz.) secvență (3). (< fr. progression, lat. progressio) Vezi definitia »

AGRONOMETRÍE s.f. Știința măsurării puterii productive a solului. [< fr. agronométrie]. Vezi definitia »

FEROTIPÍE s. f. procedeu de reproducere fotografică în care materialul sensibil este format dintr-o emulsie de colodiu aplicată pe o tablă smălțuită. (< fr. ferrotypie) Vezi definitia »

DEMONÍE s.f. Demonism. [< demon + -ie]. Vezi definitia »

MICROBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul morfologiei și fiziologiei microorganismelor, precum și cu metodele de combatere a microorganismelor patologice pentru animale și plante și de folosire a celor utile. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. microbiologie. Vezi definitia »