ADOGMATÍSM s. n. sistem de gândire care nu admite dogmele. (< fr. adogmatisme) Vezi definitia »

PARALOGÍSM s. n. 1. eroare de raționament sau în demonstrație, săvârșită involuntar. 2. (med.) cuvânt utilizat în sens diferit de cel uzual. (< fr. paralogisme) Vezi definitia »

NEOKEYNESÍSM s. n. ansamblu de teorii economice care încearcă o adaptare sau o corectare a keynesismului, în scopul transformării acestuia într-un instrument de combatere a crizelor inflaționiste. (< fr. néo-keynésisme) Vezi definitia »

HIPERPARATIROIDÍSM s. n. secreție excesivă de hormon paratiroidian. (< fr. hyperparathyroïdisme) Vezi definitia »

IMAGÍSM s.n. Școală în poezia engleză și americană din primele două decenii ale sec. XX, care pretindea să comunice prin culoare și ritm emoția directă a sensibilității poetului. [Cf. engl. imagism, fr. imagisme]. Vezi definitia »