ARHONDARÍC, arhondarice, s. n. Aripă sau casă a unei mănăstiri rezervată găzduirii oaspeților; arhondărie. [Pl. și: arhondarícuri] – Din ngr. arhondariki. Vezi definitia »

ÓSTIC, -Ă, ostici, -ce, adj. (Rar) De răsărit, estic. – Ost + suf. -ic. Vezi definitia »

caRACTERISTIC Vezi definitia »

BRÓNHIC, -Ă adj. referitor la bronhii; bronhial. -var. bronșic, -ă adj. (< fr. bronchique) Vezi definitia »

DÓRIC, -Ă, dorici, -ce, adj. Dorian (2). ◊ Stil (sau ordin) doric = una dintre cele trei forme arhitectonice vechi grecești, caracterizată prin coloane fără bază și prin capiteluri fără ornamente. (Despre clădiri sau elemente arhitectonice) Construit în stil doric. – Din fr. dorique, it. doricus. Vezi definitia »