Definita cuvantului aril
ARÍL s.n. (Bot.) Îmbrăcămintea externă, cărnoasă a fructelor; arilod. [< fr. arille, cf. lat. arillus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu aril
INCITÁBIL, -Ă adj. care poate fi incitat. (< fr. incitable) Vezi definitia »
RÁȘPIL s. n. v. rașpel. Vezi definitia »
DECÍL s. m. a zecea parte dintr-un ansamblu de date clasate într-o anumită ordine. (< fr. décile) Vezi definitia »
INCONSOLÁBIL, -Ă, inconsolabili, -e, adj. Care nu poate fi consolat; nemângâiat, neconsolabil, neconsolat. – Din fr. inconsolable, lat. inconsolabilis. Vezi definitia »
IMPRACTICÁBIL, -Ă adj. 1. (despre drumuri, terenuri) care nu se pot folosi; desfundat. 2. care nu poate fi pus în practică. (după fr. impraticable) Vezi definitia »