INFRACȚIÚNE, infracțiuni, s. f. Faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală, și care este sancționată de lege. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. infraction, lat. infractio, -onis. Vezi definitia »

NARAȚIÚNE s.f. Povestire, istorisire. ♦ Parte a unui discurs în care oratorul expune faptele. [Pron. -ți-u-, var. narație s.f. / cf. lat. narratio, fr. narration]. Vezi definitia »

CONCEPȚIÚNE s.f. v. concepție. Vezi definitia »

imagine a unui produs, serviciu, promovata constant si care contribuie la consolidarea capitalului unui brand (sinonim cu marca) Vezi definitia »

PASSE-MONTAGNE PAS-MONTÁNI/ s. n. căciulă care acoperă ceafa și urechile. (< fr. passe-montagne) Vezi definitia »