PANÓPTIC, panoptice, s. n. 1. Clădire astfel construită încât interiorul ei (cu aspecte sau materiale documentare) să poată fi cuprins dintr-o singură privire. 2. Expoziție sau colecție de figuri făcute din ceară; panoramă. [Acc. și: panoptíc] – Din fr. panoptique, germ. Panoptikum. Vezi definitia »

MEGÁRIC, -Ă adj. Școală megarică = școală filozofică idealistă grecească, întemeiată de Euclid din Megara, care căuta să unească etica idealistă a lui Socrate cu doctrina eleată asupra existenței imuabile, susținând că singura existență reală ar fi binele imuabil. // s.m. și f. Adept al acestei școli. [< fr. mégarique, cf. Megara – oraș în Grecia antică]. Vezi definitia »

ARHEOZÓIC, -Ă adj. (Geol.) Era arheozoică = a doua eră geologică, în care a apărut prima formă de viață; proterozoic. [Pron. -zo-ic. / cf. fr. archéozoïque < gr. archaios – vechi, zoon – vietate]. Vezi definitia »

popíc, popíci, s.m. (reg.) preot tânăr lipsit de experiență; popoiac. Vezi definitia »

OCTÁNIC, -Ă adj. cifră ~ă = număr care indică rezistența la explozie a unui combustibil lichid. (< fr. octanique) Vezi definitia »