Definita cuvantului bălăceală
BĂLĂCEÁLĂ, bălăceli, s. f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). – Bălăci + suf. -eală.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bălăceală
mărgărítă, mărgăríte, s.f. (pop.) 1. margaretă. 2. mărgăritar. Vezi definitia »
CARIOCINÉZĂ s.f. v. cariochineză. Vezi definitia »
SUPRACÓTĂ s.f. Cotă suplimentară. [< supra- + cotă]. Vezi definitia »
ADRENALÍNĂ s. f. Hormon produs de glandele suprarenale sau fabricat pe cale sintetică, utilizat ca medicament datorită proprietăților vasoconstrictoare și stimulatoare ale mușchiului cardiac; epinefrină. – Din fr. adrénaline. Vezi definitia »
ASTRONÁVĂ s.f. Navă destinată zborurilor interastrale; navă cosmică. [Pl. -ve. / după fr. astronef, cf. gr. astron – astru, lat. navis – navă]. Vezi definitia »