CAVITAȚIE s. f. fenomen constând în producerea într-un curent de lichid a unui vid parțial, datorită schimbării stării de agregare, care provoacă izbituri în pereții conductei prin care circulă lichidul. (< fr. cavitation) Vezi definitia »

studenție, studenții s. f. (intl.) prima condamnare penală a unui infractor. Vezi definitia »

MUZICOMANÍE s. f. melomanie. (< fr. musicomanie) Vezi definitia »

NEVINOVĂȚÍE, nevinovății, s. f. 1. Lipsă de vinovăție; calitatea celui nevinovat (1). 2. Inocență, candoare; naivitate. ◊ Loc. adv. Cu nevinovăție = în mod nevinovat (2), cu candoare; în mod naiv. – Ne- + vinovăție. Vezi definitia »

EULOGÍE s.f. (Bis.) Pâine binecuvântată care se distribuia credincioșilor participanți la adunările creștine din primele secole ale erei noastre. [Pron. e-u-, gen. -iei. / cf. it. eulogia < gr. eulogiai – cuvinte bune]. Vezi definitia »