Definita cuvantului asibilare
ASIBILÁRE s.f. (Fon.) Fenomen prin care un sunet nesiflant se transformă într-un sunet siflant; asibilație. [< asibila, după fr. assibilation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu asibilare
colnáre, colnări, s.f. (reg.) ramură de copac; cracă, creangă. Vezi definitia »
fericire Vezi definitia »
CÂRMUÍRE, cârmuiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) cârmui. 2. Organ de conducere; guvern, stăpânire. – V. cârmui. Vezi definitia »
GUIȚÁRE, guițări, s. f. Acțiunea de a guița și rezultatul ei. [Pr.: gu-i-] – V. guița. Vezi definitia »
SILICIFIÉRE s.f. Silicificare. [După fr. silicification]. Vezi definitia »