PRAGMÁTIC, -Ă, pragmatici, -e, adj. 1. Referitor la pragmatism; bazat pe pragmatism. 2. (Înv.; în expr.) Istorie pragmatică = prezentare istorică care se ocupă numai de succesiunea evenimentelor politice și militare, fără a ține seama de complexul economic și cultural al dezvoltării societății. Sancțiune pragmatică = (în țările din apusul Europei) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau bisericească. – Fr. pragmatique (< gr.). Vezi definitia »

FERODINÁMIC, -Ă adj. (despre un aparat, o mașină) cu acțiune electrodinamică intensificată de piese feromagnetice. (< fr. ferrodynamique) Vezi definitia »

EMBÓLIC, -Ă adj. Referitor la embolie. [< fr. embolique]. Vezi definitia »

PRELÓGIC, -Ă adj. Anterior logicii. [< fr. prélogique]. Vezi definitia »

APAGÓGIC, apagogice, adj. n. (În sintagma) Raționament apagogic = raționament indirect prin reducere la absurd. – Din fr. apagogique. Vezi definitia »