PROVÍNCIE s.f. 1. Țară, regiune cucerită de romani în afara Italiei, supusă legilor romane și administrată de un guvernator roman. 2. Regiune, împărțire administrativă din unele țări. ♦ Orice parte a unei țări care este în afara capitalei. [Pron. -ci-e, var. provinție s.f. / < lat. provincia, cf. it. provincia, fr. province]. Vezi definitia »

HIPSOMETRÍE s.f. 1. Altimetrie. 2. Totalitatea elementelor care redau pe o hartă altitudinea reliefului; orometrie. [Gen. -iei. / < fr. hypsométrie]. Vezi definitia »

ENZOOTÍE s.f. Epidemie care se răspândește numai la animalele unui anumit teritoriu sau în cadrul unui grup limitat. [Pron. -zo-o-, gen. -iei. / < fr. enzootie, cf. gr. en – în, zoon – animal]. Vezi definitia »

FOREZÍE s. f. (biol.) formă de conviețuire sporadică în care un organism dintr-o specie utilizează un organism din altă specie ca mijloc de transport. (< fr. phorésie) Vezi definitia »

DISIPÁȚIE s. f. 1. disipare; cheltuială nechibzuită; exces. 2. (fig.) neatenție. ◊ dezmăț, desfrâu. (< fr. dissipation) Vezi definitia »