FUROÁRE, furori, s. f. 1. (Rar) Mânie, furie, delir furios. 2. (Rar) Pasiune violentă, patimă arzătoare; încântare. 3. (Fam.; în expr.) A face furori = a provoca admirație, senzație, mai ales pentru aspectul exterior. – Din fr. fureur, lat. furor, -oris. Vezi definitia »

TINCTURÁRE s.f. Acțiunea de a tinctura și rezultatul ei. [< tinctura]. Vezi definitia »

1.petrcere,distractie,hora,jocuri de hazard;2a-si bate joc,a lua in ras;2joc de cuvinte,aluziune glumeata fondata pe asemanarea vorbelor;3miscare usoara si regulata:jocul unei masini,jocul ochilor,jocul usii,;8joc mistic Vezi definitia »

VALIDÁRE s.f. Acțiunea de a valida și rezultatul ei; confirmare, întărire, recunoaștere. [< valida]. Vezi definitia »

duroáre s.f. (reg.) 1. durere. 2. (înv.) podagră; reumatism. Vezi definitia »