MONOSEMÍE s. f. monosemantism. (< fr. monosémie) Vezi definitia »

APOLOGÍE s.f. Laudă exagerată, ridicare în slăvi, apărare servilă și interesată. ♦ Scriere, cuvântare prin care se ia apărarea cuiva sau a ceva (mai ales ca răspuns unor învinuiri). [Gen. -iei. / < fr. apologie, it., lat., gr. apologia]. Vezi definitia »

OTALGÍE s.f. Durere de urechi. [Gen. -iei. / < fr. otalgie, cf. gr. ous – ureche, algos – durere]. Vezi definitia »

ANOMÍE s. f. (Rar) Dezordine, dezorganizare (într-o societate dată); p. ext. haos. – Din fr. anomie. Vezi definitia »

SUBURBÍE, suburbii, s. f. Cartier mărginaș al unui oraș (mare). ♦ Comună suburbană. [Acc. și: subúrbie] – Din lat. suburbium. Vezi definitia »