Definita cuvantului auricular
AURICULÁR, -Ă adj. 1. Referitor la ureche ; al urechii. 2. Care aparține auriculului ; al auriculului, de (la) auricul. // s.n. Accesoriu al aparatelor radioreceptoare și telefonice, care permite ascultarea individuală, la ureche, a transmisiunilor. [Cf. fr. auriculaire, it. auricolare < lat. auricula – ureche].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu auricular
BENOÁR, benoare, s. n. (Înv.) Lojă situată la nivelul parterului. [Pr.: -noar] – Fr. baignoire. Vezi definitia »
AVICULÁR, -Ă adj. 1. care se hrănește cu păsări. 2. consumat de păsări. (< fr. aviculaire) Vezi definitia »
CULOÁR s. n. 1. coridor. ◊ spațiu îngust, pentru trecere în lungul unui vagon de cale ferată. 2. spațiu delimitat de trecere printr-o anumită zonă (pe uscat, în aer sau apă). ◊ spațiu delimitat pe o șosea pentru un anumit tip de circulație. 3. depresiune (I, 1) îngustă și foarte alungită. (< fr. couloir) Vezi definitia »
NEUROMUSCULÁR, -Ă adj. care aparține nervilor sistemului muscular. (< fr. neuromusculaire) Vezi definitia »
NEUROMUSCULÁR, -Ă, neuromusculari, -e, adj. Care aparține nervilor sistemului muscular, privitor la acești nervi. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neuromusculaire. Vezi definitia »