RĂNÍT, -Ă, răniți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care a căpătat o rană, o leziune. ♦ Fig. Jignit, ofensat. – V. răni. Vezi definitia »

SCÂRȚÂÍT¹ s. n. Faptul de a scârțâi, zgomot sau sunet ascuțit, strident care se produce prin frecare, deplasare, apăsare etc.; scârțâială, scârțâitură. ♦ Sunet sau serie de sunete stridente scoase de un instrumentist fără talent care cântă la un instrument cu coarde. – V. scârțâi. Vezi definitia »

MALACHÍT s.n. v. malahit. Vezi definitia »

ILMENÍT s. n. oxid natural de fier și titan, în unele șisturi cristaline. (< fr. ilménite) Vezi definitia »

împroprietărit, -ă, împroprietăriți, -te adj. v. împodobit. Vezi definitia »