JÍLÁV, -ă adj. 1. Umed, reavăn 2. (Banat) Puternic, zdravăn -Din bg. Žilav „elastic, lipicios”, sb. Žilav „gros”, sl. Žila „venă” Vezi definitia »

țvetosláv s.n. (înv.) carte bisericească având slujba sărbătorilor și sfinților de peste an; prâznicer. Vezi definitia »

SLAV, -Ă adj., s. m. f. (individ) care aparține unei comunități de triburi din marea familie a popoarelor de limbă indo-europeană, grupul satem. ♦ limbi ĕ = ansamblu de limbi indo-europene, vorbite de slavi, în Europa de est și centrală. ◊ (s. f.) slavă veche = limba slavilor din estul Pen. Balcanice. (< fr. slave) Vezi definitia »

ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Înv. și arh.) Rebel; gălăgois. – Din zurba + suf. -av. Vezi definitia »

MARGRÁV s.m. v. margraf. Vezi definitia »