Definita cuvantului autocunoaște
AUTOCUNOÁȘTE vb. III. refl. A-și cunoaște propria persoană. [< auto1- + cunoaște].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu autocunoaște
știbléte s.f. pl. (reg.) cizme cu tureatca groasă. Vezi definitia »
LATINITÁTE s.f. Caracter, origine latină; lumea latină. [Cf. lat. latinitas, fr. latinité]. Vezi definitia »
POTLOGĂRÉȘTE adv. (Fam.) Ca potlogarii (1), în felul potlogarilor. – Potlogar + suf. -ește. Vezi definitia »
SATURABILITÁTE s.f. Capacitatea de a fi saturat. [Cf. fr. saturabilité]. Vezi definitia »
ORALITÁTE s. f. 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit, dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor, cât și în narațiunea propriu-zisă; ansamblu de particularități ale limbii vorbite, ale graiului viu. 2. (Jur. în sintagma) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual, potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal. – Oral + suf. -itate. Cf. it. oralitá. Vezi definitia »