NEOREALÍSM s. n. 1. curent în filozofia contemporană care identifică conștiința cu existența, redusă la un complex de senzații independente. 2. doctrină literară sau artistică inspirată din realism. ◊ mișcare artistică în cinematografia italiană contemporană, care se manifestă printr-o tendință de apropiere de problemele sociale, de viața cotidiană a oamenilor obișnuiți. (< fr. néoréalisme, it. neorealismo) Vezi definitia »

ANAHORETÍSM s. n. mod de viață al anahoreților; ascetism (1). (< fr. anachorétisme) Vezi definitia »

SITUAȚIONISM s. n. mișcare contestatară îndreptată împotriva structurilor actuale ale societății. (< fr. situationnisme) Vezi definitia »

ETATÍSM s. n. teorie care cere statului să realizeze reformele recunoscute ca necesare. ◊ doctrină politică potrivită căreia statul trebuie să intervină direct în viața economică și socială. (< fr. étatisme) Vezi definitia »

DECLAMATIVÍSM s. n. caracter declamativ. (< declamativ + -ism) Vezi definitia »