LOCÁLNIC, -Ă, localnici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este din partea locului; care ține de un anumit loc; local (2). 2. S. m. și f. Persoană considerată în raport cu localitatea în care trăiește; om din partea locului. – Din rus. lokal'nâi (după derivatele în -nic). Vezi definitia »

PÚBLIC, PÚBLICURI n. 1) În Relațiile Publice, termenul de public (sau audiență activă) cuprinde orice grup de oameni care sunt legați, chiar dacă destul de slab, prin interese și preocupări comune, care au consecințe asupra organizației (definiție preluată din volumul Totul despre Relațiile Publice, Doug Newsom și alții, Editura Polirom, Iași, 2003, pag. 134). Exemple de publicuri pentru o organizație: publicuri media (ex: mass media locale, mass media naționale, mass media specializate locale/naționale), publicurile angajaților, publicurile membrilor (ex: angajații organizației, membrii comitetelor de conducere ale organizației, membrii organizației, membrii potențiali ai organizației, filialele locale, alte organizații aliate sau corelate), publicurile comunității (ex: media comunitare, liderii comunității, organizațiile comunității), publicurile guvernamentale, publicurile de investitori, publicurile consumatorilor, publicurile internaționale, publicurile speciale (vezi aceeași sursă, pag. 136). Vezi definitia »

HÍMNIC, -Ă adj. v. imnic. Vezi definitia »

ANTITÉRMIC, -Ă adj., s. n. antipiretic. (< fr. antithermique) Vezi definitia »

prescórnic s.n. (reg.) pistornic (v.). Vezi definitia »