CHIROMANȚÍE s. f. Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă. – Din it. chiromanzia, fr. chiromancie. Vezi definitia »

ONICOMALACÍE, onicomalacii, s. f. (Med.) Consistență anormal de moale a unghiilor. – Probabil din fr. Vezi definitia »

cărăténie (cărăténii), s. f. – Raport, notă, relatare. În legătură cu sb. karati „a se certa”. Se folosește în Olt. Vezi definitia »

BRAHILOGÍE s. f. Tip de elipsă care constă în evitarea repetării unui element al frazei exprimat anterior. – După fr. brachyologie. Vezi definitia »

AEROFAGÍE s. f. Act reflex caracterizat prin înghițirea, odată cu saliva sau cu alimente ingerate, a unei cantități mari de aer¹ (ducând la tulburări organice). [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophagie. Vezi definitia »