DÓRIC, -Ă adj. Ordin doric = ordin arhitectonic grec, caracterizat prin sobrietate și simplitate, friza fiind decorată cu triglife și metope. ♦ (Despre elemente arhitectonice, clădiri) În stil doric. [Cf. it. dorico, lat. doricus]. Vezi definitia »

PITIÁTIC, -Ă, pitiatici, -ce, adj., s. m. și f. (Med.) (Bolnav) de pitiatism. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. pithiatique. Vezi definitia »

ANTICATÓLIC, -Ă, anticatólici, -e, adj. Îndreptat împotriva catolicilor sau a catolicismului. (din pref. anti- + catolic). v. REFORMĂ (2.) Mișcare social-politică și religioasă cu caracter anticatolic și antifeudal...) – [DEX '98] Vezi definitia »

TRÁCIC, -Ă, tracici, -ce, adj. Care aparține Traciei sau tracilor³, privitor la Tracia sau la traci; trac³ (2). – Din lat. thracicus. Vezi definitia »

LÚBRIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Alunecos, neted, lustruit. 2. Desfrânat, lasciv; excesiv de senzual. ♦ Pornografic, obscen. [< fr. lubrique, lat. lubricus]. Vezi definitia »