PRETÓRIU s. n. 1. reședința pretorului roman; loc unde acesta își exercita funcția. ♦ prefect al ~lui = comandant al gărzii pretorienilor. 2. loc într-o tabără romană unde era așezat cortul comandantului. (< lat. praetorium, fr. prétoire) Vezi definitia »

CONDROCRÁNIU s.n. (Biol.) Craniu cartilaginos al embrionului. [Pron. -niu. / < fr. chondrocranium, cf. gr. chondros – cartilaj, kranion – craniu]. Vezi definitia »

DÚBIU s. n. îndoială, neîncredere; nesiguranță. (< lat. dubium) Vezi definitia »

REFECTÓRIU s. n. sală de mese într-un internat, într-o mănăstire etc. (< lat. refectorium, fr. réfectoire) Vezi definitia »

ASIGURATÓRIU, -IE adj. De asigurare, pentru asigurare. [< asigura + -toriu]. Vezi definitia »