FOTOGÉN, -Ă adj. care produce lumină. (< fr. photogène) Vezi definitia »

METILÉN s.m. 1. Radical organic bivalent, compus dintr-un atom de carbon și doi de hidrogen. ◊ Albastru de metilen = materie colorantă albastră, întrebuințată în vopsitorie și ca dezinfectant în medicină. 2. Alcool metilic. [Pl. -ni, (s.n.) -nuri. / < fr. méthylène, cf. germ. Methylen]. Vezi definitia »

AUTOFÉN, -Ă adj. (despre un caracter genetic) controlat de o singură genă, care se manifestă autonom în cursul transplantelor. (< auto¹- + -fen¹) Vezi definitia »

ECTROGÉN, -Ă adj. (despre substanțe) care provoacă malformații; teratogen. (< fr. ectrogène) Vezi definitia »

HIMÉN¹ / HÍMEN s. n. 1. membrană care acoperă orificiul extern al vaginului. 2. himeniu. (< fr. hymen) Vezi definitia »