CLOÁSMĂ s.f. Pigmentație a pielii de culoare galbenă-brună-cenușie, situată pe frunte, obraji și bărbie. [Pron. clas-mă. / < fr. chloasma, cf. gr. chloazein – a înverzi]. Vezi definitia »

AUTOTOXÍNĂ, autotoxine, s. f. Toxină produsă de un organism prin el însuși. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + toxină. Vezi definitia »

WATTÓRĂ, wattóre, s. f. Unitate de măsură pentru energia electrică egală cu 3600 de jouli. – Watt + oră (după fr. watt-heure). Vezi definitia »

cămílă (cămíle), s. f. – 1. Mamifer rumegător cu una sau două cocoașe. – 2. Joc popular. – Mr. cămilă. Ngr. ϰαμήλα, din gr. ϰάμελος (Roesler 571; Murnu 10); cf. alb. gamilë, bg., sb. kamila. După Conev 57, rom. provine din bg. Vezi definitia »

ARÓMĂ s.f. Emanație a unor substanțe plăcut mirositoare; miros tare și plăcut; mireasmă, parfum. [< fr. arôme, it., lat., gr. aroma]. Vezi definitia »