ITALOFÓN, -Ă adj., s. m. f. (vorbitor) de limbă italiană. (< ital/ian/ + -fon²) Vezi definitia »

JARGÓN, jargoane, s. n. 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale, profesionale etc., care reflectă fie dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor, fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi, sau a celor de îngustă specialitate. 2. (Înv., azi impr.) Dialect, grai. – Din fr. jargon. Vezi definitia »

PLASMOTRÓN s.n. Generator de plasmă (2), care, dezvoltând temperaturi foarte mari, este folosit pentru tăierea rapidă a metalelor, sudări etc. [< fr. plasmotron]. Vezi definitia »

CHESÓN s.n. 1. Vehicul cu două roți, compartimentat, folosit pentru transportul muniției. 2. Fiecare dintre încăperile etanșe, create prin compartimentarea unei nave, pentru a împiedica în caz de avarie pătrunderea masivă a apei în tot vasul. ♦ Ladă pentru ținerea proviziilor și a ustensilelor pe bordul unui vas. 3. Construcție asemănătoare unei cutii cu ajutorul căreia se pot executa fundații sub apă. [Pl. -soane. / < fr. caisson]. Vezi definitia »

PARIGMENÓN s. n. reluare într-un vers sau într-o unitate sintactică a unor părți de vorbire cu aceeași rădăcină. (< fr. parigmenon) Vezi definitia »