Definita cuvantului balanită
BALANÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei glandului și a prepuțului (de origine micotică). [Pl. -te. / < fr. balanite, cf. gr. balanos – gland].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu balanită
TELEȘCOÁLĂ s.f. Lecții transmise cu ajutorul televiziunii. [< tele- + școală]. Vezi definitia »
ulúbă (-be), s. f. – 1. Fiecare din cele două prăjini de la car, trăsură etc. între care se înhamă calul. – 2. (Arg.) Picior. – Var. hulubă, hlubă, hlo(a)bă. Rut. oh(o)loblja, pol. holoble (Cihac, II, 139). Vezi definitia »
PĂCĂNEÁLĂ, păcăneli, s. f. Păcănire. – Păcăni + suf. -eală. Vezi definitia »
MONTÉZĂ s. f. montoare (2). (< fr. monteuse) Vezi definitia »
ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. – Din fr. ankylose. Vezi definitia »