ETRIÉR s.n. 1. Vergea de oțel care înconjură la exterior armătura longitudinală a unui element de beton armat. 2. (Mar.) Suport pe care se sprijină tangoanele, scărițele etc. [Pron. -tri-er, pl. -re. / < fr. étrier]. Vezi definitia »

MENAJÉR, -Ă adj. De menaj, pentru menaj. [Cf. fr. ménager]. Vezi definitia »

GROSIÉR, -Ă, grosieri, -e, adj. (Livr.) Care este lipsit de finețe; care este făcut fără grijă, fără finețe. ♦ Fig. Care este lipsit de educație, de cultură, de bune maniere. [Pr.: -si-er] – Din fr. grossier. Vezi definitia »

ARMURIÉR, armurieri, s. m. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme de foc. ♦ (Înv.) Persoană însărcinată cu păstrarea și întreținerea armamentului într-o unitate militară. [Pr.: -ri-er] – Fr. armurier. Vezi definitia »

BUCANIÉR s.m. Denumire dată coloniștilor francezi din America din sec. XVII care se ocupau cu vânătoarea de vite cornute sălbatice, a căror carne o vindeau. ♦ Pirat, aventurier. [Pron. -ni-er. / < fr. boucanier, cf. boucan – loc unde se usca și se săra carnea]. Vezi definitia »