BEȘLEÁGĂ, beșlegi, s. m. (Înv.) Căpitan de beșlii. ♦ Fig. Babalâc. [Var.: beșli-agá s. m.] – Tc. beșli ağasi. Vezi definitia »

nóuă num. – Numărul de după opt. – Mr. noauă, nao, megl. noauă, nou. Lat. nǒvĕm (Pușcariu 1193; Candrea-Dens., 1249; REW 5968), cf. it., port. nove, prov. nou, fr. neuf, sp. nueve. – Der. nouăzeci, num. (de nouă ori zece). Vezi definitia »

DONÁTĂ s. f. nume dat cărților tipărite înainte de invenția tiparului, a căror imprimare se făcea cu clișee gravate în lemn și acoperite cu cerneală. (< /Aelius/ Donatus, gramatic lat.) Vezi definitia »

POLIARTRÓZĂ s. f. reumatism cronic degenerativ al mai multor articulații. (< fr. polyarthrose) Vezi definitia »

fântânícă, fântâníci, s.f. (reg., înv.) rană la piciorul vitei. Vezi definitia »