MARCÁJ, marcaje, s. n. Acțiunea de a marca și rezultatul ei; marcare. 1. (Concr.) Semn aplicat pe un obiect, pe un animal etc. pentru a-l deosebi de altele. ♦ Spec. Semn făcut pe copaci, pe stânci etc. sau pe tăblițe speciale, pentru a indica turiștilor un anumit drum; p.ext totalitatea semnelor care indică un drum turistic; spec. semn convențional care indică ceva (pe o suprafață, pe drumurile rutiere etc.) 2. (Sport) Supraveghere a unor jucători din echipa adversă, pentru a-i împiedica sa întreprindă acțiuni ofensive sau să marcheze (4). 3. (În sintagma) Tabelă de marcaj = tabelă pe care se afișează scorul într-o competiție (sportivă). – Din fr. marquage. Vezi definitia »

GIVRÁJ s. n. V. jivraj. Vezi definitia »

ȘOMÁJ s.n. Fenomen economic caracteristic societății capitaliste, constând în inactivitatea forțată a unui număr mare de oameni ai muncii care rămân fără lucru; situația celui care nu are unde munci. [< fr. chômage]. Vezi definitia »

BASTINGÁJ s.n. Parapet așezat de-a lungul bordului unei nave, format din niște cutii speciale în care se păstrează efectele echipajului. [< fr. bastingage]. Vezi definitia »

GRATÁJ s. n. 1. zgâriere (cu unghiile proprii); scărpinătură. 2. răzuire. (< fr. grattage) Vezi definitia »