Definita cuvantului bicordatură
BICORDATÚRĂ s.f. (Muz.) Gamă dublă executată pe instrumente la care se cântă cu arcuș. [< it. bicordatura].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bicordatură
CASULÉTĂ s. f. iahnie de fasole boabe cu afumături. (< fr. cassoulet) Vezi definitia »
JUMÁRĂ s.f. (În special la pl.) Bucățele de slănină obținute după topirea și stoarcerea acesteia de grăsime; se consumă rece, ca atare sau sub formă de pastă unsă pe pâine de casă, ca gustare; prin ext. jumări de ouă sau ouă-jumări = ouă amestecate în timp ce sunt prăjite, având aspect asemănător, dar fără a conține jumări. Vezi definitia »
PRÉSENĂ, presene, s. f. (Reg.) Cureaua hamului care trece pe sub pieptul calului. [Var.: présen s. n., preásenă s. f.] – Din scr. prsina. Vezi definitia »
clúcsă (-se), – Cursă, capcană. Bg. kluksa (sec. XVI). După Borcea 183, din săs. Klux; ipoteză puțin probabilă datorită vechimii cuvîntului. Vezi definitia »
ANGIOCOLÍTĂ s.f. Inflamație a căilor biliare; colangită. [Pron. -gi-o-. / < fr. angiocholite]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z