Definita cuvantului binormală
BINORMÁLĂ s.f. (Mat.) Dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe și este perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dat. [< fr. binormale].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu binormală
GORDÚNĂ, gordune, s. f. (Reg.) Contrabas. – Magh. gordon. Vezi definitia »
fleșcăiálă s.f. (reg.) 1. lapoviță, fleașcă. 2. (înv.) palmă, fleașcă. Vezi definitia »
SCOROÁMBĂ, scoroambe, s. f. (Bot.: reg.) Porumbă1. – Et. nec. Vezi definitia »
SUPLÍCĂ, suplici, s. f. (Înv.) Cerere, jalbă, plângere. – Din fr. supplique, germ. Supplik, it. supplica. Vezi definitia »
ARHIDUCÉSĂ, arhiducese, s. f. 1. Titlu dat prințeselor din fosta casă imperială a Austriei; femeie care poartă acest titlu. 2. Soție de arhiduce. – După fr. archiduchesse. Vezi definitia »