Definita cuvantului bintă
BÍNTĂ s.f. (Mar.) Stîlp de care se leagă navele la chei; baba. [< engl. bitt, cf. fr. bitte < scand. biti – stâlp].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bintă
PARÉZĂ1 s. f. repugnanță față de muncă, de efort; lentoare, nonșalanță (< germ. Parese) Vezi definitia »
BUFNITÚRĂ, bufnituri, s. f. Faptul de a bufni; zgomot înfundat produs de o cădere, izbire, explozie etc.; bufnit, bufnet, bufneală. – Bufni + suf. -tură. Vezi definitia »
BĂLBÍȘĂ s. f. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina înaltă de 30-120 cm, acoperită de peri aspri și cu flori roșii, mai rar albe (Stachys silvatica). Vezi definitia »
PLACHETOPOIÉZĂ s. f. formare de plachete sangvine. (< fr. plaquettopoïèse) Vezi definitia »
persoană care proiectează, derulează, evaluează și revizuiește activități teoretice și / sau practice și / sau programe de formare și de dezvoltare a competențelor profesionale Vezi definitia »