NORMÁL, -Ă adj. 1. Firesc, comun, obișnuit. ♦ (Despre oameni) Sănătos (din punct de vedere fizic și psihic). 2. Conform unor norme, unor reguli; regulat. 3. Școală normală = școală în care se pregăteau în trecut învățătorii și institutorii. [Cf. lat. normalis, fr. normal, it. normale]. Vezi definitia »

BIMETÁL, bimetale, s. n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite, sudate pe toată lungimea lor, care, prin deformări datorite dilatației termice, pot acționa un mecanism de încălzire, de declanșare etc. – Fr. bimétal. Vezi definitia »

BUBÁL s.m. Gen de antilopă africană cu coarne în formă de U sau de liră. [< fr. bubale, cf. gr. boubalos – bivol]. Vezi definitia »

SURÁL, -Ă adj. al gambei. (< fr. sural) Vezi definitia »

PARTICIPIÁL, -Ă adj. referitor la participiu; construit cu participiul; care provine dintr-un participiu. (< fr. participial, lat. participialis) Vezi definitia »