REMITÉNȚĂ s.f. 1. (Med.) Atenuarea temporară a unei boli sau a unei manifestări. 2. Remitere; iertare, absolvire. [< fr. rémittence]. Vezi definitia »

AURAMÍNĂ s.f. Materie colorantă galbenă, folosită la vopsirea hârtiei, a bumbacului etc. [Pron. a-u-. / < fr. auramine]. Vezi definitia »

conglăsuiálă, conglăsuiéli, s.f. (înv.) conglăsuire, acord unanim, aprobare, concordanță, învoire. Vezi definitia »

INTEGRÁMĂ s.f. Joc de cuvinte încrucișate în care definițiile, concise, se află cuprinse în pătrățelele ce despart între ele cuvintele cu care se completează un careu. (< inte/gra/ + -gramă) Vezi definitia »

zísă (pop.) s. f., g.-d. art. zísei; pl. zíse Vezi definitia »