Definita cuvantului bismutil
BISMUTÍL s.m. (Chim.) Radical monovalent al bismutului, care ia naștere la hidroliza sărurilor de bismut. [< fr. bismuthyle].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bismutil
AMOVÍBIL, -Ă adj. 1. Care poate fi revocat, concediat, înlocuit. 2. (Tehn.) Mobil, deplasabil. [Cf. fr. amovible, it. amovibile < lat. amovere – a depărta]. Vezi definitia »
CONETÁBIL s.m. Comandant suprem al armatelor regale din Franța feudală. [< fr. connétable, cf. lat.t. comes stabuli – conte al grajdurilor]. Vezi definitia »
SCUZÁBIL, -Ă, scuzabili, -e, adj. Care poate fi scuzat, iertat, trecut cu vederea. – Din it. scusabile. Cf. fr. excusable. Vezi definitia »
ALGUAZÍL s. m. agent de poliție în Spania. (< fr. alguazil, sp. alguacil) Vezi definitia »
NEFAVORÁBIL, -Ă adj. Neprielnic, defavorabil. [< ne- + favorabil]. Vezi definitia »