Definita cuvantului bivalență
BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bivalență
NUCLEÍNĂ, nucleine, s. f. Substanță organică bogată în fosfor, pe care o conține nucleul proteinelor. [Pr.: -cle-i-] – Din fr. nucleíne. Vezi definitia »
MÉNSOLĂ, mensole, s. f. (Rar) Piesă de construcție care susține grinzi, cornișe, etc. – Din it. mensola. Vezi definitia »
puță, puțe s. f. 1. penis de copil. 2. vulvă de copil. 3. v. puțache. Vezi definitia »
ȘTÉRGE-MĂ test test sterge-ma Vezi definitia »
PLASTILÍNĂ s. f. material plastic, ușor de modelat, constituit dintr-un amestec de caolin, substanțe grase și rășini, colorat cu diferiți pigmenți. (< germ. Plastilin) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z