Definita cuvantului bivalență
BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bivalență
BÁBIȚĂ2, babițe, s. f. (Pop.) Boală de dentiție pe care o fac copiii mici. – Bg. babici. Vezi definitia »
LÚPĂ s. f. 1. instrument optic dintr-o lentilă convergentă, servind la examinarea obiectelor de dimensiuni foarte mici, a inscripțiilor etc. 2. (metal.) lentilă (2). 3. umflătură apărută sub piele. ◊ excrescență lemnoasă care apare pe trunchiul sau pe crengile arborilor. (< fr. loupe) Vezi definitia »
prihoáță s.f. (reg.) loc în pădure pe unde trece vânatul; potecă, cărare, prihod. Vezi definitia »
HIDROLÍZĂ, hidrolize, s. f. Reacție chimică între ionii unei sări și ionii apei, care formează un acid slab sau o bază slabă. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, produsă în prezența unui catalizator. – Din fr. hydrolyse. Vezi definitia »
PLIOÁPĂ s. f. v. pleoapă. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z