CARTIRUÍ, cartiruiesc, vb. IV. Tranz. A încartirui. – Din rus. kvartirovat'. Vezi definitia »

mufluí pers. 3 sg. múfluie, vb. IV (reg.) a produce un zgomot specific în timpul mâncării. Vezi definitia »

lăstuí, lăstuiésc, vb. IV (reg.) a păsui, a îngădui. Vezi definitia »

ÎMPOSESUÍ, împosesuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) A da în posesie, a arenda o moșie. – Din în- + posesie. Vezi definitia »

A MITUI a atinge, a blătui, a da dreptul / duma / plicul / șpagă, a deschide ușa cu capul, a injecta, a mișca din urechi, a pune (cuiva) lacătul, a sări cu dreptul, a sări la cap, a sfănțui, a șpăgui, a unge, a unge cu miere, a unge osia, a veni pe schiuri. Vezi definitia »