Dragobéte s. m. – 1. (Olt.) Nume dat fiului Babei Dochia, personaj mitic născocit de fantezia populară. – 2. Sărbătoare populară de la 3 martie, considerată sărbătoarea păsărilor. Origine incertă. Pare a proveni din sb. drugobrat „cumnat”. Vezi definitia »

péște (péști), s. m. – 1. Vertebrat acvatic inferior, de obicei cu solzi, care respiră prin branhii. – 2. Carne de pește (1.) – 3. Semn de zodiac. – 4. Codoș, proxenet. – Mr. peaște, pescu, megl. pęști, istr. peșt. Lat. piscem (Pușcariu 1300; Candrea-Dens., 1367; REW 6532), cf. alb. pešk (Philippide, II, 651), it. pesce, prov. peis, cat. peix, sp. pez, port. peixe. Atît mr. și alb. cît și der. indică prezența unui sing. *pescu, a cărui absență ar face inexplicabile cea mai mare parte a der. care urmează; se poate admite că forma semnalată de noi ar fi avut numai o existență teoretică, ca *hăinuri în înhăinurat. Der. păscoi, s. m. (peștele mascul); peștoaică, s. f. (femela peștelui; șmecheră, întreținută); peștișoară, s. f. (plantă acvatică, Salvinia natans); pescos, adj. (bogat în pește), care ar putea reprezenta direct și lat. piscosus; pescui, vb. (a prinde pește); pescuit, s. n. (acțiunea de a pescui); pescuitor, adj. (care pescuiește); pescuț, s. m. (peștișor); pescuină, s. f. (Bucov., iaz, heleșteu), cu suf. din vizuină (după Tiktin, formație cultă, din lat. piscina încrucișat cu a pescui). – Cf. pescar. Vezi definitia »

PENALMÉNTE adv. (Rar) Din punct de vedere penal. [Cf. fr. pénalement]. Vezi definitia »

jugăléte, jugăléți, s.m. (reg.) unealtă de plugărie. Vezi definitia »

UP-TO-DATE AP-TU-DÉIT/ adj. 1. care este foarte important, la curent, adus la zi, conform ultimelor progrese ale tehnicii. 2. modern. (< engl. up to date) Vezi definitia »