PERSONIFICÁ, personífic, vb. I. Tranz. 1. A atribui lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești și a le reprezenta ca atare; a personaliza; p. ext. a simboliza. 2. A găsi expresia concretă în cineva sau în ceva; a exemplifica printr-o persoană (1) sau printr-un personaj (2) care posedă în cel mai înalt grad o calitate, un anumit caracter, un defect; a întruchipa, a întrupa, a incarna. – După fr. personnifier. Cf. it. personificare. Vezi definitia »

ESCARIFICÁ vb. tr. a forma o escară. (< fr. escarrifier) Vezi definitia »

scrâșcá, scrâșc, vb. I (înv. și reg.) 1. a scrîșni (din dinți). 2. a pronunța cuvintele printre dinți (cu supărare, cu furie, cu ură); a mormăi, a mârâi, a bombăni. Vezi definitia »

musacá (musacále), s. f. – Mîncare de vinete cu carne tocată. Tc. musaka, cf. ngr. μουσαϰᾶς (Ronzevalle 161; Tiktin). Vezi definitia »

GAZIFICÁ, gazífic, vb. I. Tranz. 1. A transforma un combustibil solid sau lichid într-un combustibil gazos cu o compoziție chimică diferită de aceea a substanței din care provine. 2. A dispersa un lichid în masa unui gaz² (pentru a extrage țițeiul prin erupție). [Var.: gazeificá vb. I.] – Gaz² + suf. -ifica (după fr. gazéifier). Vezi definitia »