DEȚÍNERE s.f. Acțiunea de a deține și rezultatul ei. [< deține]. Vezi definitia »

ȚĂHĂLUÍRE s. f. v. țăhălui. [DAR] Vezi definitia »

ACCEPTÁRE, acceptări, s. f. Acțiunea de a accepta și rezultatul ei. ♦ Consimțământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare. ♦ Semnătură de aprobare pusă pe o poliță prin care semnatarul se obligă să plătească la scadență suma din polița respectivă. ♦ Manifestare a voinței de a dobândi un anumit drept ori de a primi o succesiune sau o ofertă de încheiere a unui contract. – V. accepta. Vezi definitia »

EXCLAMÁRE, exclamări, s. f. Acțiunea de a exclama și rezultatul ei; exclamație. ◊ Semnul exclamării = semn de punctuație, întrebuințat după o interjecție, după un vocativ sau după o propoziție exclamativă sau imperativă. – V. exclama. Vezi definitia »

TUȘÁRE s.f. Acțiunea de a tușa și rezultatul ei. [< tușa]. Vezi definitia »