PODGÓRIE, podgorii, s. f. 1. Regiune întinsă, de obicei deluroasă, cultivată cu plantații masive de viță de vie (care asigură producerea unui anumit tip de vin); regiune viticolă. 2. (Înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [Acc. și: podgoríe] – Din sl. podŭgorije. Vezi definitia »

Brie (nume de loc) (fr.) [ie pron. i] s. propriu n. Vezi definitia »

galactopexíe s. f. fixare a galactozei în țesuturi. (din fr. galactopexie) Vezi definitia »

CURIETERAPÍE s. f. Radioterapie. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. curiethérapie. Vezi definitia »

INIMICÍȚIE s. f. dușmănie, ură, vrăjmășie; inamiciție. (< lat. inimicitia, it. inimicizia) Vezi definitia »